Valeriana: beneficii, proprietăți și modalități de utilizare corectă a acestei plantei medicinale

Valeriana, cunoscută științific sub numele de Valeriana officinalis, este una dintre cele mai utilizate plante medicinale din Europa, apreciată în special pentru efectele sale calmante și rolul în combaterea insomniei. Răspândită în mod natural în zonele temperate ale Europei și Asiei, valeriana este recunoscută pentru rădăcina sa aromată, folosită în medicina tradițională încă din Antichitate. Hipocrate și Galen o menționau pentru ameliorarea stărilor de neliniște, a palpitațiilor și a tulburărilor de somn – utilizări care au fost păstrate și în practicile moderne de fitoterapie.

Astăzi, valeriana se regăsește într-o varietate de forme: ceaiuri, tincturi, capsule, tablete sau extracte concentrate. Efectul său principal este asociat cu susținerea unui somn natural, fără riscurile specifice medicației de sinteză, și cu reducerea tensiunii psihice ușoare. Deși nu este o soluție miraculoasă, iar eficiența poate varia de la o persoană la alta, multiple studii au explorat posibilele beneficii ale valerianei în insomnii de scurtă durată, anxietate ușoară sau agitație nervoasă.

Această plantă rămâne un subiect de interes pentru cercetare, fiind în același timp una dintre opțiunile preferate de către cei care caută remedii blânde, naturale, pentru un somn mai liniștit și o stare de calm. În rândurile următoare vom explora modul în care funcționează valeriana, care sunt formele sale de administrare, în ce situații poate fi utilă și ce precauții trebuie luate în considerare.

Ce este valeriana (Valeriana officinalis) și cum o putem recunoaște?

Valeriana (Valeriana officinalis) este o plantă perenă cu flori, întâlnită în regiunile temperate din Europa și Asia. Crește spontan în zone umede, de-a lungul râurilor, la marginea pădurilor sau în poieni, preferând solurile bine drenate. Poate ajunge până la 2 metri înălțime, iar în perioada de înflorire, vara, produce flori mici, grupate, de culoare albă sau roz pal. Planta atrage ușor insectele polenizatoare, contribuind la biodiversitatea din zonele în care se dezvoltă.

În România, valeriana crește în mod natural mai ales în zona submontană și montană. Părțile aeriene sunt vizibile și ușor de recunoscut, dar din punct de vedere terapeutic, partea cu adevărat valoroasă este rădăcina. Rizomul este scurt, gros, ramificat, de culoare gălbuie spre maroniu, cu un miros înțepător, ușor de recunoscut, care se accentuează în timpul uscării. Acesta este folosit în scop medicinal, fiind sursa principală a compușilor activi.

Rădăcina de valeriană este utilizată pentru prepararea extractelor, tincturilor, ceaiurilor și capsulelor disponibile în farmacii. Produsele standardizate sunt preferate în fitoterapie, deoarece oferă un conținut constant de principii active și o calitate controlată. Totodată, valeriana este cunoscută în special pentru efectele sale ușor sedative, fiind folosită ca remediu natural în insomnie, neliniște, iritabilitate sau stări de tensiune nervoasă.

Deși poate fi găsită și în natură, pentru consum medicinal este recomandată selectarea unor produse certificate, care respectă standardele de siguranță și dozaj. Rădăcina plantei conține compuși precum acidul valeric și izovaleric, care influențează activitatea sistemului nervos central, în special prin interacțiunea cu receptorii GABA. Altfel spus, acest mecanism explică efectul liniștitor și capacitatea de a susține un somn natural, fără efecte de dependență.

Beneficiile și proprietățile terapeutice ale valerianei

Valeriana este una dintre cele mai studiate specii dintr-un gen care cuprinde peste 250 de varietăți, fiind utilizată în mod tradițional pentru ameliorarea insomniei, anxietății și a altor tulburări asociate sistemului nervos central. În Europa, rădăcina de valeriană este folosită în mod frecvent ca remediu fitoterapeutic pentru tulburări de somn și stări de agitație nervoasă, în timp ce în Statele Unite este comercializată în principal ca adjuvant pentru somn.

Efectele farmacologice ale valerianei sunt atribuite în principal compușilor volatili și iridoidelor din rădăcină. Activitatea sedativă și anxiolitică este rezultatul unei interacțiuni complexe între mai mulți constituenți activi. Printre aceștia, cei mai studiați sunt:

• Acidul valerenic, care modulează nivelurile de GABA (acid gamma-aminobutiric), un neurotransmițător inhibitor esențial pentru reglarea activității neuronale. Prin creșterea concentrației de GABA în sinapse, acidul valerenic contribuie la reducerea excitabilității neuronale, favorizând relaxarea. De asemenea, s-au observat și proprietăți antiinflamatorii asociate acestui compus.
• Valepotriatele (un tip de iridoide) au fost identificate ca având efecte sedative și spasmolitice. Totuși, sunt instabile din punct de vedere chimic și pot suferi degradare în prezența umidității sau în timpul proceselor de prelucrare, ceea ce face dificilă standardizarea extractelor care le conțin.
• Acidul isovaleric acționează prin inhibarea contracțiilor musculare involuntare și este cunoscut pentru efectul miorelaxant. Mecanismul de acțiune este asemănător cu cel al acidului valproic, utilizat în tratamentul epilepsiei.
• Flavonoidele precum hesperidina și linarina contribuie la efectul de inducere a somnului. Hesperidina prezintă și proprietăți antioxidante și anticonvulsivante, iar linarina este recunoscută pentru efectul ușor sedativ și pentru sprijinul adus relaxării musculare.

Valeriana este în general bine tolerată și nu provoacă efecte de dependență atunci când este administrată conform indicațiilor. Studiile clinice au raportat o scădere a timpului necesar pentru a adormi și o îmbunătățire a calității somnului profund, în special în cazurile de insomnie ușoară sau asociată cu stresul. Efectul este cumulativ, devenind mai evident după câteva zile de utilizare continuă.

De asemenea, valeriana poate fi utilă în gestionarea stărilor de neliniște, iritabilitate, tensiune psihică și spasme musculare minore. Datorită proprietăților sale miorelaxante, a fost folosită ca adjuvant în dureri musculare, crampe menstruale și disconfort digestiv cu componentă nervoasă.

Eficiența extractelor de valeriană poate varia în funcție de factori precum: perioada de recoltare, sursa geografică, metoda de procesare și condițiile de depozitare. Pentru a beneficia de un efect terapeutic stabil, este recomandată utilizarea produselor standardizate, cu conținut cunoscut de principii active.

Este important de menționat că valeriana poate potența efectele altor medicamente cu acțiune sedativă (ex. benzodiazepine, antihistaminice de generația I) și poate interacționa cu alcoolul sau cu alte plante cu efecte similare. De aceea, este recomandată prudență în administrare, mai ales în cazul persoanelor aflate sub tratament medicamentos sau cu afecțiuni cronice.

Forme de administrare și dozaj recomandat pentru valeriană: extracte, pastile pentru somn, tincturi, picături și ceaiuri

Sursa foto: Shutterstock.com

Valeriana este disponibilă sub mai multe forme farmaceutice, fiecare având propriile avantaje în funcție de modul de administrare și scopul utilizării. Cele mai frecvent întâlnite sunt capsulele, tabletele, tinctura, picăturile, ceaiul și uneori extractul uscat inclus în produse combinate.

Capsulele și tabletele sunt cele mai ușor de utilizat și asigură o dozare standardizată. Capsulele cu valeriană conțin, de obicei, extract uscat din rădăcină de valeriană și sunt recomandate mai ales în cazul insomniei și al stărilor de neliniște ușoară. Doza uzuală pentru insomnie variază între 300 și 600 mg, administrată cu aproximativ 30-60 de minute înainte de culcare. Totodată, pentru reducerea tensiunii nervoase sau iritabilității, se pot administra 100-200 mg de 2-3 ori pe zi. Este important ca produsul să fie standardizat în acid valerenic, pentru a asigura eficiența.

Tinctura de valeriană este o formă lichidă obținută prin macerarea rădăcinii în alcool. Se administrează în general în doză de 20-40 de picături, de 2-3 ori pe zi, diluate în apă. Pentru tulburările de somn, se poate crește doza la 30-45 de picături, luate cu puțin timp înainte de culcare. Tinctura are un efect mai rapid datorită absorbției crescute, dar poate fi mai greu de tolerat din cauza gustului intens.

Picăturile sunt similare tincturii, dar uneori conțin extracte mai concentrate și pot fi dozate mai precis. Se administrează în general în funcție de recomandarea producătorului sau a medicului, în doze de 10-20 picături, de una până la trei ori pe zi. Sunt ușor de transportat și de utilizat, fiind potrivite pentru persoanele cu un program activ.

Ceaiul de valeriană este varianta tradițională de administrare. Se prepară prin infuzarea a 1-2 grame de rădăcină uscată în aproximativ 150 ml de apă fierbinte, timp de 10-15 minute. Poate fi consumat o dată sau de două ori pe zi, de preferat seara. Efectul este mai blând, dar poate deveni eficient dacă este consumat constant, mai ales în cazuri ușoare de insomnie sau agitație nervoasă. Ceaiul se poate combina cu alte plante cu efect calmant, precum mușețelul sau teiul.

În plus, în farmacii există și produse combinate, în care valeriana este asociată cu alte plante cu efect sedativ, cum ar fi hameiul, passiflora sau roinița. Aceste combinații pot avea un efect sinergic, dar dozajul total trebuie respectat cu atenție.

Indiferent de forma aleasă, se recomandă începerea cu doze mici și creșterea progresivă doar dacă este necesar. Efectul terapeutic al valerianei nu este întotdeauna imediat, în unele cazuri sunt necesare 2-4 săptămâni de administrare regulată pentru a obține beneficiile dorite. Valeriana nu dă dependență atunci când este utilizată corect, dar pot apărea reacții adverse, mai ales în cazul dozelor mari sau al administrării prelungite.

Cum ajută valeriana în cazul insomniei? + Câte pastile de valeriană poți să bei?

Valeriana este una dintre cele mai studiate plante medicinale folosite ca remediu pentru insomnie, fiind adesea considerată o alternativă naturală la medicamentele hipnotice sau sedative. Mecanismul său principal de acțiune este legat de capacitatea compușilor activi – în special acidul valerianic și valerenolul – de a influența sistemul nervos central prin modularea receptorilor GABA. GABA este un neurotransmițător cu rol inhibitor care reduce excitabilitatea neuronală și favorizează relaxarea. Practic, valeriana ajută organismul să se calmeze, fără a induce un efect de sedare bruscă sau artificială.

Cercetările clinice au arătat că administrarea valerianei poate reduce timpul necesar pentru a adormi și poate îmbunătăți calitatea somnului, în special în faza de somn profund (NREM). De asemenea, s-a observat o reducere a numărului de treziri nocturne la persoanele care au utilizat extracte standardizate de valeriană timp de cel puțin două săptămâni. Aceste efecte apar de obicei treptat, nu imediat după prima doză, și tind să se consolideze în timp, atunci când administrarea este constantă.

Valeriana pare să influențeze și ciclul somn-veghe printr-un efect indirect asupra receptorilor de adenozină, o moleculă care semnalează acumularea de oboseală în creier. Prin această acțiune dublă – asupra GABA și adenozinei – valeriana poate susține un somn mai profund și mai odihnitor, fără a afecta capacitatea de concentrare a doua zi.

În ceea ce privește dozajul, extractele de valeriană sunt disponibile sub formă de capsule, tablete, picături sau tincturi. Doza uzuală pentru insomnie este de 300–600 mg extract standardizat, administrat cu 30–60 de minute înainte de culcare. În cazul tincturilor sau picăturilor, dozele pot varia, dar în general se recomandă între 20–45 de picături, în funcție de concentrație. Este important ca produsul utilizat să fie standardizat în conținutul de acid valerenic pentru a asigura eficiența. Dozele mai mari nu sunt recomandate, deoarece pot apărea reacții adverse precum somnolență diurnă, amețeli sau tulburări gastrointestinale.

Pentru rezultate mai bune, valeriana trebuie asociată cu igiena somnului – adică un program de somn regulat, limitarea expunerii la ecrane seara, evitarea cofeinei și a alcoolului înainte de culcare și crearea unui mediu liniștit în dormitor. Efectul valerianei nu este instantaneu și poate dura între 2 și 4 săptămâni până la apariția beneficiilor complete. De aceea, este recomandată o administrare constantă, nu doar ocazională.

Este bine de știut că valeriana, deși considerată sigură pentru majoritatea adulților, poate interacționa cu alte medicamente care acționează asupra sistemului nervos, cum ar fi sedativele, antihistaminicele sau antidepresivele. În aceste cazuri, este recomandată consultarea unui medic înainte de începerea unui tratament cu valeriană.

Prin urmare, valeriana poate fi utilă în tulburările ușoare de somn, în cazurile de dificultate la adormire sau în perioadele de stres psihic crescut, când somnul este afectat. Dacă simptomele persistă sau se agravează, este indicată o evaluare medicală detaliată pentru identificarea cauzelor profunde ale insomniei.

Contraindicațiile și efectele adverse ale valerianei

Valeriana este considerată în general sigură atunci când este administrată pe termen scurt, în dozele recomandate. Cu toate acestea, ca orice remediu cu acțiune farmacologică, are anumite contraindicații și poate provoca reacții adverse în anumite situații.

1. Contraindicații

• Sarcină și alăptare: Valeriana este contraindicată în timpul sarcinii și alăptării, din cauza lipsei de date clinice privind siguranța. Substanțele active pot traversa bariera placentară sau pot ajunge în laptele matern și pot afecta dezvoltarea sistemului nervos al copilului.
• Afecțiuni hepatice: Persoanele cu boli hepatice ar trebui să evite utilizarea valerianei sau să o administreze doar sub supraveghere medicală. Unele dintre compușii din valeriană pot influența enzimele hepatice și pot interfera cu metabolizarea altor medicamente.
• Intervenții chirurgicale: Administrarea de valeriană trebuie întreruptă cu cel puțin două săptămâni înainte de o operație programată. Planta poate interacționa cu anestezicele și cu medicamentele care acționează asupra sistemului nervos central, crescând riscul de reacții adverse.

2. Reacții adverse posibile

În majoritatea cazurilor, valeriana este bine tolerată, dar pot apărea uneori efecte secundare, mai ales în cazul dozelor mari sau al utilizării prelungite:

• Somnolență diurnă: Un efect comun, mai ales dacă valeriana este luată în doze mari sau în combinație cu alte sedative. Se recomandă evitarea condusului sau a activităților care necesită atenție imediat după administrare.
• Amețeli și cefalee: Pot apărea ocazional, mai ales în primele zile de utilizare. Dacă persistă, se recomandă reducerea dozei sau întreruperea administrării.
• Tulburări gastrointestinale: Greață, crampe abdominale sau disconfort digestiv pot apărea în cazuri izolate. Este indicat să fie administrată cu alimente, în special la persoanele cu stomac sensibil.
• Palpitații: Rare, dar au fost raportate. Dacă apar, este recomandată întreruperea imediată și consult medical.
• Reacții alergice: Foarte rar pot apărea erupții cutanate, prurit sau alte manifestări alergice. În acest caz, se întrerupe administrarea imediat.

3. Interacțiuni medicamentoase

Valeriana poate interacționa cu:

• Sedative și anxiolitice (benzodiazepine, antihistaminice sedative, barbiturice);
• Antidepresive sau medicamente cu efect asupra sistemului nervos central;
• Anticoagulante, cu risc crescut de sângerare;
• Anestezice generale, crescând riscul de reacții imprevizibile în timpul intervențiilor chirurgicale;
• Alcool, care potențează efectul sedativ.

4. Supradozaj

Deși rar, supradozajul poate provoca sedare accentuată, tulburări de coordonare, confuzie sau dureri abdominale. În astfel de cazuri, este necesară intervenția medicală de urgență.

În vederea evitării efectelor negative ale valerianei, trebuie considerate următoarele indicații:

• Se începe cu doze mici și se crește treptat, în funcție de toleranță;
• Nu se recomandă utilizarea continuă mai mult de 4–6 săptămâni fără aviz medical;
• Se evită asocierea cu alcool sau alte sedative;
• Se evită conducerea vehiculelor imediat după administrare, până se observă reacția organismului;
• Pentru orice nelămurire, este indicat consultul medicului sau farmacistului.

Valeriana în sarcină și alăptare

Valeriana este frecvent utilizată ca soluție naturală pentru insomnie sau anxietate, inclusiv în perioadele de sarcină și alăptare, când tulburările de somn sau stările de neliniște pot deveni mai frecvente. Totuși, utilizarea valerianei în aceste etape este însoțită de precauții clare. Studiile clinice privind siguranța valerianei în sarcină sau în perioada de alăptare sunt limitate, iar lipsa datelor certe face ca majoritatea specialiștilor să recomande evitarea completă a acestei plante în aceste situații.

Compușii activi din valeriană, precum acidul valerenic, pot traversa bariera placentară sau pot fi eliminați prin laptele matern, ceea ce ridică îngrijorări privind impactul lor potențial asupra dezvoltării neurologice a fătului sau a nou-născutului. În plus, din punct de vedere teoretic, valeriana ar putea influența tonusul muscular uterin, cu posibile riscuri de declanșare prematură a contracțiilor, deși acest efect nu a fost demonstrat convingător în studii pe oameni. În cazul alăptării, preocupările medicale vizează în special efectul sedativ care ar putea afecta starea de alertă a sugarului, dar și posibila influență asupra secreției de lapte, în lipsa unor date sigure privind compoziția exactă a extractelor administrate.

Din aceste motive, administrarea valerianei nu este recomandată în sarcină sau în perioada de alăptare, chiar dacă planta este considerată sigură în alte contexte. Dacă apar probleme legate de somn sau stări de agitație în aceste perioade, este de preferat să se recurgă la soluții non-farmacologice. Practici precum tehnicile de respirație, exercițiile de relaxare, yoga prenatală sau stabilirea unei rutine clare de somn pot oferi beneficii semnificative fără riscuri. În unele cazuri, ceaiuri blânde, cum sunt cele pe bază de mușețel sau roiniță, pot fi utile, dar și acestea trebuie consumate cu prudență și doar după aviz medical.

Pentru femeile care se confruntă cu forme mai severe de anxietate sau insomnie, este esențial consultul unui specialist, care poate propune alternative sigure, personalizate, sau poate recomanda tratamente testate clinic pentru utilizare în sarcină sau alăptare. Chiar dacă valeriana este o plantă cu tradiție în fitoterapie, în perioada maternității siguranța primează, iar utilizarea oricărui supliment – indiferent cât de natural este – trebuie făcută cu discernământ.

Cum se aleg și se păstrează corect produsele cu valeriană?

Alegerea unui produs cu valeriană de calitate și păstrarea corectă a acestuia sunt esențiale pentru a beneficia pe deplin de efectele sale terapeutice. În primul rând, este recomandat să optezi pentru extracte standardizate, deoarece acestea oferă o dozare constantă a substanțelor active, în special acidul valerianic. Prezența acestei informații pe etichetă indică faptul că produsul respectă standarde clare de fabricație și poate avea o eficiență terapeutică predictibilă.

La fel de importantă este compoziția suplimentului. Produsele de calitate conțin puține ingrediente, fără aditivi, conservanți artificiali sau excipienți inutili. Extractul de valeriană ar trebui să fie componenta principală, iar lista de ingrediente să fie clară și ușor de înțeles. De asemenea, este de preferat să alegi suplimente care folosesc valeriană cultivată organic, pentru a reduce riscul de contaminare cu pesticide sau metale grele.

Forma de prezentare este o chestiune de preferință personală, dar și de adaptare la stilul de viață. Capsulele și tabletele sunt practice, au dozaj clar și sunt ușor de transportat. Tinctura și picăturile pot oferi o absorbție mai rapidă și permit ajustarea dozei, fiind utile pentru persoanele care preferă administrarea lichidă. Ceaiul poate fi o alegere potrivită pentru cei care caută o variantă blândă și relaxantă, de obicei seara. Oricare ar fi alegerea, este important ca produsul să aibă instrucțiuni clare privind utilizarea.

Certificările de calitate sunt un alt indicator important. Produsele fabricate în conformitate cu bunele practici de producție (GMP) sau testate de laboratoare independente oferă garanții suplimentare privind siguranța și eficacitatea. Eticheta ar trebui să includă toate detaliile relevante: concentrația extractului, modul de administrare, avertismente și data expirării.

La capitolul păstrare, suplimentele cu valeriană trebuie ferite de căldură, umiditate și lumină directă. Se recomandă depozitarea la temperatura camerei, într-un loc uscat și întunecat. Ambalajul original, de obicei opac sau de culoare închisă, este proiectat pentru a proteja compușii activi de degradare. Flaconul trebuie închis bine după fiecare utilizare, pentru a preveni contactul cu aerul și posibila oxidare a conținutului.

Termenul de valabilitate trebuie respectat cu strictețe, întrucât eficacitatea plantei scade odată cu trecerea timpului. Utilizarea unui produs expirat nu doar că poate fi ineficientă, dar poate duce și la reacții nedorite. De asemenea, este recomandată achiziția valerianei doar din surse sigure – farmacii, magazine naturiste autorizate sau site-uri verificate. Evită produsele fără etichetă completă, cu promisiuni exagerate sau care nu menționează originea ingredientelor.

Este valeriana cu adevărat benefică pentru sănătate?

Sursa foto: Shutterstock.com

Întrebarea dacă valeriana este cu adevărat benefică pentru sănătate merită analizată cu atenție, mai ales în contextul utilizării tot mai frecvente a acestei plante ca alternativă naturală pentru tulburările de somn și stările de tensiune psihică. Deși efectele pot varia de la o persoană la alta, există suficiente dovezi și observații care susțin potențialul terapeutic al valerianei, în special în formele ușoare de insomnie și anxietate.

Mulți utilizatori relatează o îmbunătățire vizibilă a calității somnului și o stare generală de calm după administrarea extractelor din rădăcina plantei. În general, aceste impresii subiective, deși nu pot înlocui datele obiective din studii clinice, oferă o imagine utilă despre modul în care valeriana poate funcționa în viața de zi cu zi. Din punct de vedere științific, majoritatea cercetărilor arată că valeriana poate contribui la reducerea timpului necesar pentru adormire și poate îmbunătăți durata somnului profund, fără a cauza efecte adverse majore sau senzație de „mahmureală” a doua zi. Aceste beneficii sunt asociate în special cu conținutul de acid valerenic și alți compuși activi care modulează activitatea GABA, un neurotransmițător implicat în controlul excitabilității neuronale.

În cazul anxietății, rezultatele sunt mai variate. Unele studii susțin eficiența valerianei în reducerea simptomelor anxioase, în special în episoadele de stres acut sau în tulburările de anxietate ușoare, însă este nevoie de cercetări suplimentare pentru a stabili clar dozele, durata și indicațiile precise. În comparație cu medicamentele anxiolitice de sinteză, frunzele, florile și extractele de valeriana prezintă avantajul unui risc redus de dependență și toleranță, fiind în general mai bine acceptată pe termen scurt.

Un aspect esențial este calitatea produsului. Eficiența valerianei poate varia semnificativ în funcție de forma de administrare, standardizarea extractului și condițiile de cultivare sau procesare. Produsele bine formulate, care indică clar conținutul de principii active, sunt preferabile celor generale sau cu etichete incomplete. De asemenea, forma de prezentare contează: capsulele cu extract standardizat oferă o dozare precisă, în timp ce tincturile pot avea efect mai rapid, iar ceaiurile pot fi mai blânde, dar mai greu de controlat ca dozaj.

Deși valeriana este în general bine tolerată, nu trebuie neglijate precauțiile. Nu este recomandată în sarcină, alăptare, în combinație cu alte sedative sau înainte de intervenții chirurgicale. De asemenea, efectele pot să nu apară imediat – în unele cazuri este nevoie de administrare zilnică timp de câteva săptămâni pentru a observa o îmbunătățire semnificativă.

În concluzie, valeriana poate fi benefică pentru sănătate, în special în gestionarea insomniei ușoare și a stărilor de agitație psihică, dar eficiența sa depinde de mai mulți factori: calitatea produsului, doza, durata administrării și răspunsul individual. Nu este un tratament universal și nu ar trebui folosit ca substitut pentru intervenția medicală în afecțiuni severe. Consultul medical este întotdeauna recomandat înainte de a începe utilizarea, mai ales în cazul în care sunt implicate alte tratamente sau afecțiuni cronice.

Referințe:

1. National Center for Complementary and Integrative Health. (2020). Valerian. https://www.nccih.nih.gov/health/valerian;

2. European Medicines Agency. (2016). Assessment report on Valeriana officinalis L., radix and Valeriana officinalis L., aetheroleum. https://www.ema.europa.eu/en/documents/herbal-report/final-assessment-report-valeriana-officinalis-l-radix-valeriana-officinalis-l-aetheroleum_en.pdf;

3. Shinjyo, N., Waddell, G., & Green, J. (2020). Valerian Root in Treating Sleep Problems and Associated Disorders—A Systematic Review and Meta-Analysis. Journal of Evidence-Based Integrative Medicine. https://doi.org/10.1177/2515690X20967323;

4. Becker, A., Felgentreff, F., Schröder, H., Meier, B., & Brattström, A. (2014). The anxiolytic effects of a Valerian extract is based on valerenic acid. BMC Complementary and Alternative Medicine, 14, 267. https://doi.org/10.1186/1472-6882-14-267;

5. Bent, S., Padula, A., Moore, D., Patterson, M., & Mehling, W. (2006). Valerian for Sleep: A Systematic Review and Meta-Analysis. The American Journal of Medicine, 119(12), 1005-1012. https://doi.org/10.1016/j.amjmed.2006.02.026.