Brusturele este una dintre acele plante care, deși par banale la prima vedere, ascund în frunzele lor mari și în rădăcina groasă o întreagă tradiție vindecătoare, transmisă din generație în generație. Îl întâlnim adesea la marginea drumurilor de țară, pe lângă șanțuri sau în zonele umede de la poalele pădurilor, fără să bănuim cât de prețuit a fost odinioară în leacurile populare.
Folosit din vechime în gospodăriile românești, brusturele era cunoscut de bătrâni pentru efectul său detoxifiant, dar și ca remediu pentru piele, ficat sau dureri articulare. Nu de puține ori, rădăcina era fiartă și folosită în ceaiuri amare, iar frunza – aplicată direct pe răni sau umflături. De-a lungul vremii, cunoașterea populară a fost confirmată și de studiile moderne, care au scos la iveală compuși activi cu rol antiinflamator, antibacterian și diuretic.
Astăzi, când din ce în ce mai mulți oameni redescoperă valoarea plantelor din flora locală, brusturele revine în atenție nu doar ca plantă medicinală, ci și ca aliat valoros în îngrijirea de zi cu zi. De la infuzii și decocturi, până la tincturi și extracte pentru piele și păr, planta și-a păstrat locul printre cele mai versatile resurse naturale. Ce beneficii are, cum se folosește corect și în ce forme se poate integra în rutina zilnică – toate acestea le vom explora în rândurile care urmează!
Ce este brusturele, care sunt originile sale și ce caracteristici botanice posedă?
Sursa foto: Shutterstock.com
Brusturele (Arctium lappa) este o plantă bine cunoscută în flora spontană a României, ușor de recunoscut după frunzele mari și catifelate, dar mai ales după inflorescențele sale țepoase, care se agață de haine, blană sau orice trecător neatent. Îl întâlnim adesea pe marginea drumurilor de țară, în zone umede, la marginea pădurilor, în apropierea apelor sau chiar în grădinile neîngrijite, unde pare să-și facă loc cu o forță liniștită, dar hotărâtă.
Este o plantă robustă, care poate atinge și doi-trei metri înălțime, cu o rădăcină adâncă și ramificată. Rădăcina este partea cea mai valoroasă din punct de vedere medicinal, iar întreaga energie a plantei se concentrează în ea mai ales în primul an de viață. Tocmai de aceea, în fitoterapie, recoltarea se face de regulă toamna târziu sau primăvara devreme, înainte ca tulpina să se dezvolte și planta să înflorească.
La nivel popular, brusturele este cunoscut sub mai multe denumiri: lipan, captalan, scaiul-oii – toate trimițând la felul în care se lipește de om, în joacă sau în ciudă, fără să-i dai prea multă importanță. Dar tocmai în această umbră, lăsat parcă la marginea lumii, brusturele adună în tăcere o compoziție bogată în principii active, recunoscute astăzi pentru proprietățile depurative, diuretice, antibacteriene și antiinflamatoare.
Frunzele, late și cu formă ușor cordată, au fost folosite de-a lungul timpului în cataplasme aplicate pe răni, umflături sau dureri articulare. Rădăcina, în schimb, este valorificată sub formă de decoct, tinctură sau extract, fiind indicată în curele de curățare a sângelui, în afecțiuni ale pielii sau pentru susținerea funcției hepatice.
Florile de brusture, grupate în inflorescențe globulare, au inspirat în mod neașteptat lumea modernă. Bracteele agățătoare – cele care se prind cu ușurință de orice ating – au stat la baza invenției celebrului sistem Velcro, folosit astăzi în nenumărate domenii. Natura, încă o dată, ne oferă idei acolo unde nici nu ne așteptăm.
Brusturele este o plantă bienală. În primul an își formează rozeta de frunze și rădăcina, fără să înflorească. Abia în al doilea an dezvoltă tulpina înaltă și florile caracteristice. În acest ritm lent, dar sigur, planta își concentrează proprietățile în rădăcină, motiv pentru care recoltarea are loc fie toamna, la sfârșitul primului an, fie foarte devreme în primăvara celui de-al doilea an.
Nu în ultimul rând, este o plantă care nu cere mult. Nu are nevoie de soluri bogate și nici de îngrijire specială. Crește acolo unde alte plante nu rezistă, în zone umede, adesea ignorate, dar tocmai de aceea, este încărcată de o forță care poate fi valorificată în mod natural, cu răbdare și respect.
În fitoterapia actuală, brusturele este recomandat în cure de detoxifiere, pentru susținerea ficatului, a pielii și a rinichilor. Este un exemplu grăitor despre cum o plantă obișnuită, uneori trecută cu vederea, poate deveni un sprijin real pentru sănătate, dacă este înțeleasă și folosită la momentul potrivit.
Compoziția nutritivă, beneficiile și proprietățile brusturelui
Brusturele este una dintre acele plante care, deși cresc pe marginea drumurilor, în poieni sau în apropierea pădurilor, ascund în rădăcinile lor o adevărată comoară de substanțe benefice. Rădăcina este partea cea mai valoroasă a plantei și este folosită cel mai des în scopuri terapeutice, fiind apreciată în mod special pentru rolul său detoxifiant și antiinflamator.
Printre principalii compuși din rădăcina de brusture se află inulina – o fibră naturală cu efect prebiotic. Această substanță are capacitatea de a hrăni flora intestinală bună, sprijinind astfel sănătatea digestivă. Inulina contribuie și la reglarea glicemiei și poate avea un rol benefic asupra colesterolului, fiind o alegere bună în curele de curățare a organismului.
Pe lângă inulină, brusturele mai conține și acizi grași esențiali, cum sunt acidul linoleic și acidul linolenic. Aceștia ajută la menținerea elasticității celulare și au efecte antiinflamatoare. Tocmai de aceea, planta este folosită adesea în cazuri de afecțiuni ale pielii – precum eczeme, acnee sau iritații –, dar și pentru sprijinirea sistemului cardiovascular.
Rădăcina conține și polifenoli, printre care acidul cafeic și acidul clorogenic. Acești compuși au o acțiune antioxidantă importantă, protejând celulele de stresul oxidativ și susținând ficatul în procesele de eliminare a toxinelor. În medicina tradițională, brusturele era folosit frecvent în afecțiuni hepatice ușoare, dar și ca plantă tonică generală.
O altă substanță interesantă prezentă în brusture este arctigenina – un lignan cu efecte antiinflamatorii și cu potențial promițător în cercetările privind inhibarea celulelor tumorale. Chiar dacă studiile sunt încă în curs, planta este recunoscută pentru proprietățile ei protectoare și echilibrante.
În plus, brusturele furnizează organismului minerale importante precum potasiu, calciu și magneziu – toate esențiale pentru funcționarea normală a mușchilor, inimii și sistemului osos. Astfel, planta nu doar că ajută la curățarea organismului, dar contribuie și la menținerea vitalității generale.
Datorită acestei compoziții bogate, brusturele este utilizat în cure pentru detoxifiere, susținerea funcției hepatice și renale, dar și pentru efectul său diuretic ușor, fără a dezechilibra nivelul de electroliți. Sub formă de decoct, tinctură sau extract, planta acționează blând, dar eficient.
Se recomandă utilizarea plantei fie intern, în cure de câteva săptămâni, fie extern, sub formă de cataplasme sau comprese, pentru afecțiuni ale pielii sau articulațiilor. Proprietățile sale calmante, cicatrizante și purificatoare fac din brusture o alegere potrivită atât în fitoterapia tradițională, cât și în rutina de îngrijire naturală.
Rădăcina de brusture – proprietăți și utilizări
Așa cum am menționat anterior rădăcina de brusture este partea cea mai valoroasă a plantei și a fost folosită din vechime în scopuri terapeutice. Bogată în compuși activi, aceasta susține organismul pe mai multe planuri, de la digestie și detoxifiere până la îngrijirea pielii și a părului.
Unul dintre cele mai importante elemente din rădăcina de brusture este inulina – o fibră naturală cu efect prebiotic. Aceasta hrănește flora benefică din intestin, contribuind la echilibrul microbiomului și la o digestie mai eficientă. Inulina ajută și la reglarea nivelului de zahăr din sânge, fiind indicată în alimentația celor cu diabet de tip 2 sau rezistență la insulină.
Pe lângă inulină, rădăcina conține substanțe cu acțiune detoxifiantă. Stimulează funcția ficatului și susține eliminarea toxinelor prin ficat și rinichi. De asemenea, ajută la secreția biliară, ceea ce contribuie la o digestie mai bună, în special după mese bogate în grăsimi.
În uz extern, preparatele din rădăcină de brusture sunt utilizate pentru probleme ale pielii precum acneea, eczema sau psoriazisul. Datorită efectului antiinflamator și antibacterian, aplicarea locală poate calma iritațiile și susține regenerarea pielii.
Brusturele este cunoscut și pentru efectele sale asupra părului. Extractele din rădăcină sunt incluse frecvent în loțiuni și șampoane naturale. Acestea ajută la reducerea mătreții, întăresc rădăcina firului de păr și pot stimula creșterea părului, îmbunătățind circulația la nivelul scalpului.
Există mai multe forme prin care rădăcina de brusture poate fi utilizată:
- Decoctul este forma tradițională. Se prepară prin fierberea rădăcinii mărunțite timp de 15-20 de minute. Se recomandă în cure de detoxifiere, dar și pentru afecțiuni digestive sau urinare.
- Tinctura din brusture este ușor de administrat și se păstrează bine în timp. Poate fi folosită zilnic, diluată în apă, conform recomandărilor unui specialist.
- Pulberea de rădăcină poate fi adăugată în smoothie-uri, iaurt sau supe. Este o formă simplă de integrare în alimentația zilnică, mai ales în perioadele în care se dorește un sprijin digestiv sau metabolic.
Pentru uz extern, brusturele este utilizat ca:
- Uleiul de brusture se prepară prin infuzarea rădăcinii în ulei vegetal (precum uleiul de măsline). Se folosește pentru masaje, aplicat pe scalp sau în combinație cu alte ingrediente pentru îngrijirea pielii și părului.
Indiferent de forma aleasă, este recomandat ca produsele cu brusture să fie utilizate cu măsură, iar în cazul unor afecțiuni cronice sau tratamente în desfășurare, consultul unui specialist este binevenit.
Ceaiul de brusture – ce boli vindecă și ce contraindicații are?
Sursa foto: Shutterstock.com
Ceaiul de brusture este o băutură medicinală utilizată din vechime în fitoterapie. Se prepară, în general, din rădăcina plantei, dar uneori și din frunze. Rădăcina este partea care conține cei mai mulți compuși activi și este folosită pentru:
- Detoxifierea ficatului și a rinichilor;
- Îmbunătățirea digestiei;
- Susținerea sănătății pielii;
- Reducerea inflamației articulare;
- Combaterea infecțiilor urinare.
Pentru un decoct corect din rădăcină de brusture, se recomandă folosirea a 1–2 lingurițe de rădăcină uscată la o cană (250 ml) de apă rece. Se aduce la fierbere, apoi se lasă la foc mic 10–15 minute. După ce se ia de pe foc, se lasă acoperit încă 5 minute și se strecoară.
În cazul frunzelor, prepararea este mai simplă. Se pun 1–2 lingurițe de frunze uscate în apă fierbinte și se lasă la infuzat 5–10 minute. Ceaiul obținut are un gust mai blând decât cel din rădăcină și este bine tolerat.
Ceaiul de brusture conține inulină, acid cafeic, polifenoli și minerale esențiale precum potasiu, calciu, fier și magneziu. Acestea stau la baza efectelor benefice ale plantei. Consumat cu regularitate, ceaiul de brusture are acțiune:
- Diuretică blândă, fără a dezechilibra nivelul de electroliți;
- Hepatoprotectoare, prin stimularea producției de bilă și susținerea funcției hepatice;
- Prebiotică, prin hrănirea bacteriilor bune din intestin.
Totodată, ceaiul de brusture ajută în caz de digestie lentă, constipație ușoară sau balonare. Poate fi util și după mese grele, în special în combinație cu o alimentație echilibrată. Pentru persoanele cu probleme cutanate (acnee, eczeme, psoriazis), ceaiul de brusture are un rol purificator, ajutând din interior la reducerea inflamației. Ceaiul răcit poate fi aplicat și extern, pe zonele afectate.
În cazul durerilor articulare sau al gutei, efectul antiinflamator și capacitatea de eliminare a acidului uric fac din ceaiul de brusture un sprijin natural. Este recomandat și în caz de infecții urinare ușoare, datorită acțiunii antibacteriene și diuretice.
Consumul se face, de regulă, în cure de 2–3 săptămâni, cu 2–3 căni pe zi. Se recomandă pauze între cure. Este important să te hidratezi suficient atunci când urmezi un tratament cu plante diuretice.
Tinctura de brusture de casă – preparare și utilizări naturiste
Tinctura de brusture este o formă concentrată de administrare a plantei și se prepară ușor în gospodărie. Pentru realizarea ei, se folosesc de obicei rădăcini proaspete, care se macerează în alcool alimentar de 40–50° timp de aproximativ 2–3 săptămâni. Rădăcina se curăță, se taie în bucăți mici și se introduce într-un borcan de sticlă închis la culoare. Se adaugă alcool cât să acopere complet planta, iar borcanul se agită zilnic, păstrându-se într-un loc răcoros și întunecos.
După perioada de macerare, preparatul se strecoară printr-o sită fină sau tifon, iar lichidul obținut se păstrează în sticluțe închise ermetic, de preferință din sticlă închisă la culoare, pentru a preveni degradarea compușilor activi.
Tinctura este folosită pentru:
- Susținerea funcției hepatice;
- Detoxifierea sângelui și a rinichilor;
- Îngrijirea pielii cu tendință acneică;
- Ameliorarea disconfortului articular;
- Întărirea generală a organismului în perioade de stres.
Aplicată local, în cantități mici și diluată în apă sau ulei vegetal, poate ajuta în cazul eczemelor, acneei sau iritațiilor. Intern, se administrează în general câte 15–30 de picături de 2–3 ori pe zi, diluate într-un pahar mic cu apă. Este recomandată în cure de 2–4 săptămâni, cu pauze între administrări.
În durerile articulare sau musculare, tinctura poate fi utilizată în combinație cu uleiuri de masaj, având efect antiinflamator local. În afecțiuni digestive ușoare, poate stimula producția de enzime și bilă, favorizând digestia și reducând balonarea.
Forme de utilizare alternative ale brusturelui – capsule, extracte, creme naturiste și multe altele
Sursa foto: Shutterstock.com
Trecând de utilizările tradiționale ale brusturelui, precum infuziile sau tincturile, planta este valorificată astăzi în multiple forme moderne de prezentare, adaptate cerințelor actuale ale fitoterapiei și stilului de viață contemporan. Extractele concentrate, capsulele, produsele topice și preparatele alimentare funcționale oferă o gamă largă de opțiuni terapeutice.
Capsulele cu extract de rădăcină de brusture standardizat reprezintă o soluție eficientă și practică pentru administrarea internă. Sunt utilizate în cure de susținere hepatică, în detoxifiere și în cazuri de suprasolicitare digestivă. Se administrează, în general, 1–2 capsule de 2–3 ori pe zi, preferabil înainte de mese. Extractul uscat păstrează proprietățile rădăcinii și oferă o dozare precisă și constantă de principii active.
Pudra de extract de brusture poate fi introdusă în smoothie-uri, supe, cereale sau chiar în aluaturi de pâine și biscuiți. Este recomandată în regimuri de susținere a digestiei și a funcției intestinale. Extractul lichid, obținut prin extracție hidroalcoolică sau glicerinică, se administrează de obicei sublingual sau diluat în puțină apă, fiind preferat pentru absorbția rapidă și biodisponibilitatea crescută.
Frunzele de brusture sunt mai puțin utilizate, însă infuziile din frunze uscate au proprietăți antioxidante și diuretice. Se recomandă în cure ușoare de drenaj limfatic sau în episoade de retenție hidrică. Infuzia se prepară prin opărirea a 1–2 lingurițe de plantă în 200 ml de apă clocotită și se consumă de 2–3 ori pe zi, preferabil neîndulcită.
Unguentele și cremele pe bază de extract de brusture sunt aplicate local pentru ameliorarea afecțiunilor dermatologice. Sunt indicate în caz de acnee inflamatorie, dermatită seboreică, eczeme cronice sau psoriazis. Compușii antiinflamatori (precum arctigenina) contribuie la reducerea roșeții, calmarea pielii și accelerarea procesului de regenerare celulară. Se aplică de 2–3 ori pe zi pe zona afectată, pe pielea curată.
Uleiurile macerate cu rădăcină sau frunze de brusture sunt utilizate în cosmetică și îngrijirea scalpului. Macerarea se face prin lăsarea plantei într-un ulei vegetal (de preferat, ulei de măsline extravirgin, migdale sau cocos) timp de 2–4 săptămâni, la loc întunecos. Acest ulei se folosește în masaje capilare pentru stimularea creșterii părului și reducerea descuamării scalpului.
În industria suplimentelor alimentare, brusturele este inclus în formule complexe destinate detoxifierii, susținerii metabolismului sau menținerii greutății corporale. Unele produse, precum capsulele combinate cu brusture și anghinare, sunt formulate pentru susținerea funcției hepatobiliare. Alte combinații, cu cicoare, spirulină sau păpădie, vizează îmbunătățirea digestiei și reducerea inflamației sistemice.
Brusturele este prezent și în băuturile funcționale – amestecuri tonice care conțin extracte vegetale în formule lichide sau concentrate. Acestea sunt utile în perioadele de oboseală generală, în recuperare după cure medicamentoase sau în tranzițiile de anotimp, când sistemul imunitar are nevoie de sprijin suplimentar.
Formele alternative de utilizare a brusturelui contribuie la diversificarea modului de administrare, oferind pacientului flexibilitate și adaptabilitate. În funcție de scopul urmărit – fie el curativ, preventiv sau de întreținere – se poate opta pentru varianta potrivită: capsule, pulbere, extract lichid, ceai sau preparate dermatocosmetice.
Brusturele și rădăcina sa în îngrijirea pielii și a părului
Brusturele (Arctium lappa), plantă cu tradiție în fitoterapia europeană, este utilizat nu doar pentru acțiunea sa detoxifiantă internă, ci și ca remediu dermatologic extern, datorită compușilor activi concentrați în rădăcina sa. Extractele din această parte a plantei sunt recunoscute pentru proprietățile lor antiseptice, antiinflamatoare și epitelizante, fiind frecvent recomandate în afecțiuni cutanate cu substrat infecțios sau iritativ.
În uz extern, se utilizează infuziile, decocturile concentrate, tinctura diluată sau maceratele uleioase. Rădăcina de brusture este indicată în:
- dermatite de contact cu etiologie inflamatorie;
- acnee juvenilă și acneea comedoniană;
- eczeme uscate sau exsudative;
- psoriazis cu componentă eritemato-scuamoasă.
Pentru aceste afecțiuni, se pot aplica comprese locale cu decoct concentrat, preparat din 1 lingură de rădăcină uscată la 200 ml apă, fiert 10–15 minute. Compresele se aplică pe zonele afectate de 2–3 ori pe zi, timp de 10–15 minute. În cazul leziunilor cronice, se recomandă asocierea cu administrarea internă sub formă de ceai sau tinctură diluată, pentru efect sinergic detoxifiant.
La nivel capilar, brusturele este folosit în:
- seboree oleoasă sau uscată;
- alopecie difuză sau sezonieră;
- scalp iritat cu descuamări (mătreață);
- fragilitate capilară și vârfuri despicate.
Însă, se recomandă aplicarea de ulei de brusture (obținut prin macerarea rădăcinii în ulei de măsline sau sâmburi de struguri) pe scalp, masând ușor cu mișcări circulare. Uleiul se lasă să acționeze 30–60 de minute, apoi se spală cu un șampon neutru. Dacă se dorește un efect antiseboreic, se poate adăuga în șampon câteva picături de tinctură de brusture, bine tolerată de piele în concentrații mici (1:10 diluție în apă).
În tratamentele naturiste, brusturele este adesea asociat cu urzica, mesteacănul sau rozmarinul, plante cu acțiune complementară asupra troficității scalpului și a vascularizației foliculare. În cazurile de hiperactivitate sebacee, se recomandă utilizarea unui tonic capilar obținut din infuzie combinată de brusture și salvie, aplicat cu pulverizator sau prin tamponare directă la rădăcina firului de păr.
Contraindicațiile și efectele secundare ale brusturelui
Totuși, ca în cazul oricărui remediu natural, chiar și cele mai bine intenționate utilizări ale brusturelui necesită prudență. A înțelege când și cum poate deveni brusturele nepotrivit sau chiar problematic, nu înseamnă a-l blama, ci a-l trata cu respectul pe care îl merită orice plantă cu efecte profunde asupra organismului.
Este bine să pornim de la o realitate simplă: nu toate plantele, oricât de valoroase ar fi, sunt potrivite pentru toată lumea. Spre exemplu, femeile însărcinate sau cele care alăptează ar fi bine să evite brusturele, cel puțin până când studiile moderne vor clarifica fără echivoc siguranța utilizării în aceste perioade delicate. În lipsa unor dovezi clare privind impactul asupra fătului sau a laptelui matern, cel mai înțelept lucru este precauția.
Mai departe, este bine de știut că brusturele face parte din familia Asteraceae – aceeași care cuprinde crizantema, păpădia și floarea-soarelui. Pentru cei sensibili la aceste specii, o reacție alergică nu este exclusă. Unele persoane pot experimenta mâncărimi, erupții sau chiar reacții mai intense. De aceea, un test simplu aplicat pe o zonă mică de piele poate fi un pas înțelept înainte de orice aplicare mai extinsă.
În cazul persoanelor cu diabet, lucrurile sunt mai nuanțate. Așadar, brusturele poate contribui la reglarea glicemiei – dar exact această calitate, în combinație cu tratamentele alopate, poate duce la episoade de hipoglicemie. Transpirații reci, tremurături, o stare de amețeală neobișnuită – toate sunt semnale care nu trebuie ignorate. Dacă te afli într-un astfel de tablou, nu ezita să ceri sfatul medicului înainte de a introduce brusturele în rutina zilnică.
Unele interacțiuni medicamentoase trebuie și ele luate în serios. Dacă urmezi un tratament cu anticoagulante, de exemplu, adăugarea brusturelui poate subția sângele mai mult decât este necesar, crescând riscul de sângerări spontane. În mod similar, combinarea brusturelui cu diuretice poate accentua eliminarea lichidelor, ceea ce duce, uneori, la dezechilibre minerale și deshidratare discretă, dar semnificativă în timp.
Pe plan digestiv, unii oameni pot acuza la început mici neplăceri: greață ușoară, crampe sau un tranzit mai alert. Aceste reacții apar, de obicei, la doze mari sau administrări bruște, fără acomodare. Corpul are propriul lui ritm, iar introducerea unui supliment nou, fie el și natural, se face treptat și cu răbdare. În majoritatea cazurilor, aceste simptome dispar odată cu obișnuința.
Preparatele aplicate extern – unguentele, loțiunile sau uleiurile infuzate – pot provoca, în cazuri rare, iritații de contact. De aceea, este recomandabil să testezi produsul pe o zonă mică înainte de a-l folosi pe scară largă, mai ales dacă ai pielea sensibilă sau eczematoasă.
O altă observație importantă privește utilizarea pe termen lung. Chiar și cele mai blânde plante pot crea dezechilibre dacă sunt administrate neîntrerupt luni la rând. Fitoterapia tradițională recomandă adesea cicluri de 3-4 săptămâni, urmate de o pauză, pentru a permite organismului să se autoregleze. Acest mod de administrare nu doar că previne efectele cumulative, dar și menține eficiența plantei.
În sfârșit, pentru cei aflați sub tratamente medicamentoase cronice – fie că vorbim de antihipertensive, antidiabetice, imunosupresoare sau antiepileptice – orice nou supliment, inclusiv brusturele, ar trebui discutat cu un profesionist. Nu din suspiciune, ci din dorința de a armoniza terapiile naturale cu cele convenționale în mod responsabil și conștient.
În natură, totul are echilibru. Iar brusturele, cu puterea sa de a curăța și regenera, cere în schimb discernământ. Atunci când este folosit informat și cu măsură, devine un sprijin de nădejde. Când este aplicat fără atenție, poate tulbura ceea ce ar fi vrut să aline. De aceea, să ne apropiem de el cu blândețe, cu răbdare și cu acea înțelepciune simplă pe care o aveau cândva bătrânii satului – care nu tratau nicio plantă cu superficialitate, dar nici cu teamă!
Referințe:
1. Chan YS, Cheng LN, Wu JH, et al. A review of the pharmacological effects of Arctium lappa (burdock). Inflammopharmacology. 2011;19(5):245-254. doi:10.1007/s10787-010-0062-4;
2. Maghsoumi-Norouzabad L, Alipoor B, Abed R, Eftekhar Sadat B, Mesgari-Abbasi M, Asghari Jafarabadi M. Effects of Arctium lappa L. (Burdock) root tea on inflammatory status and oxidative stress in patients with knee osteoarthritis. Int J Rheum Dis. 2016;19(3):255-261. doi:10.1111/1756-185X.12477;
3. Carlotto J, de Souza LM, Baggio CH, et al. Polysaccharides from Arctium lappa L.: Chemical structure and biological activity. Int J Biol Macromol. 2016;91:954-960. doi:10.1016/j.ijbiomac.2016.06.029;
4. Knott A, Reuschlein K, Mielke H, et al. Natural Arctium lappa fruit extract improves the clinical signs of aging skin. J Cosmet Dermatol. 2008;7(4):281-289. doi:10.1111/j.1473-2165.2008.00407.x;
5. Ahangarpour A, Oroojan AA, Heidari H, Ghaedi E, Taherkhani R. Effects of Hydro-alcoholic Extract from Arctium lappa L. (Burdock) Root on Gonadotropins, Testosterone, and Sperm Count and Viability in Male Mice with Nicotinamide/ Streptozotocin-Induced Type 2 Diabetes. Malays J Med Sci. 2015;22(2):25-32.
